Oamenii nu mai vorbesc de mult timp cu banii lor. Adevărul este că de multe ori îi înjurăm, îi mototolim, îi cheltuim pe tâmpenii, pe idioţenii, pe lucruri care nu ne sunt de folos.

 Apoi vine şi etapa când îi refuzăm când ne apar în cale. Totul poate duce, după anumite teorii desigur, către eşec în ceea ce priveşte prosperitatea noastră financiară.

Discutam acum câteva zile cu un prieten foarte bun, despre bani. Despre ce să mai vorbeşti când e criză şi toată lumea se leagă de criză pentru a-şi explica eşecurile în dragoste, în creşterea copiilor, în carieră şamd.

În drum spre o cafenea m-a văzut aplecându-mă după o monedă de 1 ban. A râs cu poftă, la fel cum fac şi ceilalţi care mă văd făcând acest gest, de a ridica un ban considerat inutil. M-a întrebat de ce aş face aşa ceva.

I-am răspuns, punând bănuţul în portmoneu, că e o superstiţie de-a mea, să nu ocolesc banii. Tata m-a învăţat asta şi eu râdeam de el. Apoi, cu anii, încep să semăn cu el din ce în ce mai mult şi încep să mă bucur cu adevărat de lucruri preluate de la el fără să realizez.

Apoi mi-a povestit despre o teorie care lui i se pare extrem de interesantă, o teorie care ne explică de ce nu avem parte de prosperitate financiara şi de ce unii au parte de ea din plin.

"Oamenii aia bogaţi vorbesc cu banii lor, îi tratează aşa cum trebuie, îi chibzuiesc, îi fac să crească, îi ajută să ajungă în locurile potrivite, să fie toţi laolaltă, îi preţuiesc, Maria, înţelegi?"

Nu, nu înţeleg de ce aş preţui banii! Preţuiesc faptul că ei îmi dau ocazia să îmi cresc copilul şi cam atât. Mai mult nu ştiu ce este de preţuit. Şi în nici un caz nu mă trezesc dimineaţa să îi salut, să îi întreb dacă vor o cafea sau dacă le este frig. Dar, desigur, nu acesta este modul de a vorbi cu banii, modul la care se referea omul.

Teoria amicului meu spune ca banii nu trebuie ocoliţi. Nu ştiu cine se mai apleacă după un bănuţ pe stradă, deşi sunt sigură că mai există şi astfel de specimene. Sunt bani, îi vedem, dar nu ne aplecăm. Nu ne aplecăm să îi luăm de jos fiindcă ne dor şalele, fiindcă avem reumatism, fiindcă sunt murdari. De parcă cei din buzunare nu ar fi destul de murdari.

Adevărul cel mai crunt este că nu preţuim banii. Poate cunoaştem preţul lor, preţul produselor şi serviciilor pe care ni le dorim, preţul pe care îl plăteşti când vrei ce e mai bun pentru copiii tăi.

Problema este că nu preţuim nimic îndeajuns de mult pentru a ne atrage bunăstare financiară. Şi eu intru în această categorie. Mă duc la cumpărături şi am impresia că îmi trebuie şi aia, şi aia, şi aia, şi de ce nu şi aia, poate şi aia, hai să o iau şi pe aia, că cine ştie...

Şi apoi urmează un sentiment urât, dar bine fondat, de îngrijorare, de vinovăţie. Mă simt ca un copil care îşi face de cap cu jucăriile şi le strică. Vine mama şi mă dojeneşte cu o privire gravă, o privire care trece prin mine şi care mă striveşte, îmi dă un gol în mine.

Cam aşa facem noi lucrurile. Spun acest lucru fiindcă ştiu că nu sunt singura care procedează aşa. Mă uitam în cămară zilele trecute şi mi-am dat seama că nu mai am multe prin ea, cam bătea vântul. Până la salariu mai e ceva de tras.

Apoi m-am uitat cu atenţie şi mi-am dat seama că aş avea destule alimente pentru încă o lună. Trebuie doar să te uiţi cu atenţie. Nu trebuie să fie belşug pentru a avea ce să găteşti. Trebuie să existe atenţie, chibzuială, grijă.

La fel stau lucrurile şi cu banii. Putem să batem şi second hand-urile fără ruşine, putem să luăm şi un ulei mai ieftin, putem să renunţăm la balsam de păr şi să ne spălăm şi cu şampon mai ieftin, putem să renunţăm la multe, multe de tot şi asta fără să ne schimbăm viaţa, fără să suferim.

Adevărul este că ne trebuie mentalitatea care să ne ajute să ne gestionăm banii cu cap, cu inteligenţă. Atunci va veni şi momentul în care să ne ajungem cu mai puţin, momentul în care să ne uităm în buzunare şi să observăm că viaţa nu ni s-a schimbat decât în bine.

Şi odată cu buzunarele, ni s-a schimbat şi modul de a ne trata banii, de a discuta cu ei, de a ţine la ei, de a-i gestiona şi de a-i organiza pentru ca ei să lucreze pentru noi.